Trei vulturi mici
Omul când n-are ce face se duce pe internet, vâjjj încolo- vâjjj pe dincolo şi gata! îşi găseşte de-a treaaabă!
Eu, executând mişcările vâjâitoare de care vorbeam mai sus, m-am ales cu adresa unei camere video proţăpită în vârful unui cuib de vulturi pescari.
La început am zis, neah! ce să fie şi asta, mai ales că atunci când am dat peste link era în cucurigul nopţii şi auzeam doar un fâş-fâş suspect de frunze, dimineaţa următoare mi-am adus aminte de poveste şi m-am pus să controlez dacă e adevărat şi avui norocul să nimeresc tocmai la ora mesei.
În cuib, mama vultur adusese un peşte mare, nu mă întrebați ce marcă, n-avea etichetă și eu fără etichetă nu deosebesc o balenă de o plătică, mai ales aşa, bucăţi fără cap şi fără coadă în cioc de vultur, şi pufanii în număr de trei încercau să înfulece cât mai repede şi cât mai mult.
Mă rog. Ideea e că acu' sunt tare ocupată.
Dacă, iniţial voiam să-i transmit coanei mari, că ar trebui să le diversifice alimentaţia, mai o cireaşă, mai o coajă de ceapă că deh! numa' aşa cu omega 3 azi, omega 3 mâine, n-or avea pufanii tot ce le trebuie ca să crească înalţi , după ce-am stat cu ochiul în cuib vreo două zile şi am observat că, de fapt, coana mare nu vine zilnic să le aducă de-ale gurii, am tăcut mâlc să nu care cumva să o supăr şi să nu mai vină deloc.
Căci, în principiu, asta a devenit grija mea principală. Am început să ţes tot felul de scenarii: dacă i se întâmplă ceva vulturoaicei şi nu mai ajunge la pui, eu ce mă fac?
Mă duc repede până-n Estonia, mă caţăr ca Jeniţa lui Tarzan în vârf de copac şi le duc sushi puilor?
După aia, mai vin şi celelalte griji.
Dacă ăl mai pămpălău cade din cuib? Dacă vine vreo vulturoaică invidioasă şi-i mănâncă pe ăştia ai mei. aţi oservat expresia, nu? "Ai mei"! Da, ştiu, m-am ţăcănit complet!
Dar cum nu-s rea la suflet, vă dau adresa, să devină un picuţ şi ai voştri, păi ce numai eu să mă chinui aşa?
Iată, apăsăţi cu nădejde aici.
Eu pe coana mare n-am reuşit s-o mai văd de vreo două dimineţi, dar văd că puii sunt liniştiţi, deci e clar că ei au văzut-o... sau ori fi doar prea slăbiţi să mai ţipe?
Uite, de aia, ziceam că nu-mi trebuie nepoţi, ştiu c-aş trece direct de la faza celulitică la faza tranchilizantelor...
Ah, ca să nu mai vorbim că am descoperit că am şi rău de cuib!
update- nume, greutate si masura aripilor:)), aici
update- nume, greutate si masura aripilor:)), aici
:)) De cand i-ai pus prima oara pe fb, mai bag si eu un ochi din cand in cand pe la ei. Sa nu fii foarte ingrijorata cand lipsesti, daca e ceva, poate ma mai nimeresc si eu si te anunt urgent.
RăspundețiȘtergereUite-i ca mananca.:)
Si intr-adevar, parca unul e mai pampalic.:)
:))
RăspundețiȘtergereAh! Ce bine, Elena! Asa, in doua parca e mai simplu, uite, vezi eu nu-i vazusem mancand si ramaneam agitata pana dimineata. Coana mare sa traiasca si sa aiba succes la pescuit ca altfel... nici nu vreau sa ma gandesc :).
Sa mai creasca nitel si treuie sa ne gandim sa-i botezam, ce zici?
Da, da, nu le-ar strica si cate un nume, doua.:)si o mica ceremonie eventual, dupa care sa se serveasca peste.
RăspundețiȘtergere(am observat ca ala mai blegutz nu mananca sau nu apuca sa manance si pare si apatic, asa, si nu prea pe piciorutzele lui, dar nununu, nu te speria, poate a avut doar o zi mai proasta).
Sunt recunoascatoare ca i-ai prezentat, ca i-ai scos in lume si ca mi-ai facut onoarea sa fiu babysitter din cand in cand la... astia ai tai!:)
Da, Elena, Blegu'-i bleg si s-ar putea sa nu se descurce pe mai departe, mai ales ca, nu stiu daca ai nimerit-o pe coana mare dar pare nu o intereseaza prea tare care si cat mananca, ma rog, noi sa fim vigilente caci puiii ne vor creste mari si ... vulturosi:))
RăspundețiȘtergereAi notat ca au devenit ai nostri, nu? :))
da... oooof
RăspundețiȘtergerehai sa ne fie sanatosi!
:)
Am văzut-o pe CoanaMare cu puii acum 5 minute. Apoi a plecat. Sunt nostimi și...naturali!
RăspundețiȘtergereDa, Marian sunt tare nostimi si e foarte interesant de urmarit, eu ii caut de purici in fiecare zi :)
ȘtergereIna ,draga mea,ai inca o babysitter .De cateva zile ii urmaresc ,ba am dat si la altii treaba. Coana mare nu e consecventa ,ba ii hraneste ea pe rand cu ce aduce conul mare ba le arunca cate un peste acolo si mananca care apuca, de regula cel mai mare si mai tare. Off...cea mica nu prea mananca ,nu e bagacioasa de loc,nu stie ca trebuie sa dea din coate,pardon aripi!. Hai sa ne traiasca si sa-i vedem zburati! Poate facem un fanclub!
RăspundețiȘtergereDorina.
Dorina, multam de ajutor! :)
ȘtergereDa, aia mica se pare ca a platit nebăgoşenia ei, îmi pare tare rău... chiar doare!
Pană acum n-au mâncat-o sunt curioasă în ce fel o vor elimina din cuib, poate prinzi tu momentul.
Îi salut şi pe ceilalţi din clubul de cuib! :)
Da, să ne trăiasca câţi au mai rămas :(
Scaietina, condoleanțe pentru al treilea pui (că nu pare să mai respire :( ).
RăspundețiȘtergereSper că ceilalți vor crește mari și te vor face mîndră de ei. :)
Oh, multumesc, degeaba m-am tot gandit cum să-i catapultez de mâncare cu forţa gândului, afirmaţii pozitive etc.:).
ȘtergereÎmi pare tare rău, acum când mă uit la ailalţi doi care stau binişor în picioare şi se joacă cu beţele din cuib, diferenţa era uriaşă, era foarte dificil să recupereze, mai ales că, mămuca lor n-a auzit că trebuie să îl îndopi pe ăl mai pricăjit...
Dacă mai arunci cu ochiul pe ei din când în când, asta înseamnă că sunt şi-ai tăi, deci să ne trăiasca şi să-i vedem sănătoşi la cuiburile lor :))