Ale cui gripele?

De câteva zile simt în ceafă o respiratie fierbinte.

De câteva zile pași furişati îmi însoţesc orice mișcare.

Ce mă fac, mă întrebam, află jupânul de admiratorii mei secreţi.

Ce admiratori ai?

Nu știu,  jupâne că de aia- s secreti, să nu-i ştie nimeni, dacă ar fi nu s-ar povesti.

Măi...  şi-o dată m-am întors pe loc, curajoasă, să-mi privesc urmăritorul în ochi, precum procuratura în conjuctivita lui Berlusconi și ce să vezi?

Lălâie, deşirată, mucoasă, băloasă , o gripă trecută prin mii de alte nasuri, expulzată din mii de alte laringe, scuipată pe toate străzile lumii.

Mă simt atât de singură, face Gripa spre mine cu ochi de căţel abandonat.
 Imunitatea mea percepând atâta tristeţe  şi-a dat chiloţii jos fără să crâcnească.

Păi de ce nu spui așa, măi Gripo , mă prefac eu mărinimoasă, că deh! cu chiloţii aşa pe vine, ce să mai zic?

Am întins și celălalt obraz, ne-am pupat, după care, braţ la braţ, am plecat spre doctor să-i fac cunoştinţă cu alte gripe că nu se ştie niciodată cum te combini cu o pneumonie mai de-  Doamne ajută!

Aici, toată lumea-n coadă!

 Care la propriu, după cum se vede:

care la figurat, după cum nu se vede  că pe oameni poţi să-i bârfeşti dar nu poţi să-i pozezi.

Eu  ar trebui să intru imediat după dumnealuiul cel blănos.
- Hei, Blondule! Cred c-ai încurcat doctorul. Ştiu eu un veterinar bun, încerc să avansez prin persuasiune.
- Hau! Bau! Am o gripa omenească n-am treabă cu veterinarul, îmi răspunde flocosul, hotărât.
- Ei, na! Cum ştii asta ? Ce simptome ai? întreb speriindu-mă instant că şi gripa  mea o fi de altă natură.
- Nu suport persoanele de culoare, străinii cu accent de Europa de Est şi-mi vine  să muşc.
- Aha! zic mai mult sughiţând.
- Hau! Pot să-ţi cer o favoare?
- Sigur, îi răspund încetişor să nu mă dea de gol accentul.
- Poţi suna pentru mine la protectia animalelor? Vreau să-mi reclam stăpânul!
- De ce? Se poartă rău cu tine? Te maltratează?
- Bau! Nooo, dar ... e român, îţi dai seama? Îmi face  pedigree-ul de râs.
- Hau! Hau! mai fac sperând să mă trezesc din visul ăsta urât.
- Te simţi bine? întreabă, Blondul, lingându-mă scurt pe frunte.
- A, nu, nu cred! Mai bine mă duc la veterinar!
- De ce? Ai purici?
- A... nu... dar îmi vine foarte tare să dau din coadă.