Fotbal de inima albastra

Barul de la parter, plin pân-la refuz, Elena, chinezoaica,  zâmbăreaţă ca o lună nouă:" şpliţ? şpliţ?", toţi îi răspund dând din cap, o linişte mormântală, sonorul televizorului s-a autocenzurat trecând pe mute, se bea în tăcere, cu duşmănie, lacrimile din colţul ochilor coboară în vârful picioarelor, doi tineri ascund sub masă două trompete, ruşinaţi.
Primul ministru plange, Berlusconi îşi desenează şuviţele cu mâna tremurândă, lacrimile de pe pereţii feisbucului se transformă în stalactite, Italia e toată o lacrima lunguiaţă.

Comentarii

  1. Dan Norea2 iulie 2012 la 08:27

    Condoleante! Cuvinte de mangaiere nu exista in aemenea situatii. Cum il poti consola pe un fan "Daca nu dadeau nemernicii de spanioli patru goluri, aveati sanse sa intrati in prelungiri si, poate, la 11 metri..." ?
    Dar cu fanele e mai usor. Le iei in brate, le mangai pe par, le saruti ochii inlacrimati, apoi urmaresti traseul lacrimilor pana ajungi sa le saruti pe gurita...
    Dupa aia nu mai tin minte, parca mai era ceva...

    RăspundețiȘtergere
  2. Dan2 iulie 2012 la 12:15

    Dupa aia probabil lacrimile curg si mai jos de gurita si..., na, ca am uitat si eu...

    RăspundețiȘtergere
  3. Scaietina2 iulie 2012 la 21:16

    Şi eu care mă plângeam că am probleme cu memoria:))

    RăspundețiȘtergere
  4. dongabone2 iulie 2012 la 22:51

    Eeeeee, la mine e taman invers. Numa` ce m-am intors din piata de la Cibeles. WOW!!! Atat, ca nu vreau sa te amarasc mai mult ;)

    RăspundețiȘtergere
  5. dongabone3 iulie 2012 la 12:31

    Da, bine ca ai nostri sunt pacifisti, nu mai bat de mult pe nimeni. Iti dai seama ce era sa ajungem, si eu si tu, in vreo 10 ore in Piata Universitatii? :)))

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Shi- Xiang- Xia

Imagine
Să ai drept companion de muncă un chinez bâlbâit care vorbeşte italiană e o adevărată binecuvântare, la care se adaugă drept bonus, faptul că, atât eu cât şi el ne aflăm la acelaşi grad de acumulare a limbii de adopţie. El nu poate zice Ina la un loc aşa că, strigă „Iiii”când se opăreşte la maşina de făcut cafea şi „Naaa”când îşi scurtează buricele la aparatul de feliat. Suntem chit. Nici eu nu pot striga repede Shi Xiang-Xia pentru ca îmi stimulează glandele salivare şi încep a boscorodi româneşte. Îl binecuvântez cu o cruce creştinească ori de cîte ori pleacă să debaraseze. Shi Xiang- Xia cu un teanc de farfurii in braţe e la fel de periculos ca un kamikaze burduşit cu dinamita. Babi, bangladeshul care spală vase are înălţimea oalei în care se fierb languste iar tenul o idee mai deschis decât ceaunicile pentru mămăligă. Îl adoră pe Shi-Xiang- Xia şi mi-a povestit că arde lumânărele norocoase pentru ca acesta să trecă cu bine perioada de probă. Farfuriile mari au scăzut la jum...
citeşte mai mult...

Concursul leusteanului de diasporă - “Ba, al meu e mai frumos”

Imagine
Stimaţi participanţi, fericiţi posesori de leuştean,  deschidem oficial: taram-taram-ta-ta-taram, prima ediţie a concursului: “Leuşteanul de diasporă - Ba, al meu e mai frumos” ( să-mi spună cineva dacă scot virgula de după “Ba”, înainte să mi se înroşescă crenguţa de leuştean, de ruşine), care ediţie, prima fiind, ar putea părea niţel bâlbâită, de aceea, vă aşteptăm cu sugestii, brainstorming-uri,  vizavi de organizare, nume, regulament, premii etc. Cum leuşteanul ca şi românii sunt împrăştiaţi pe diferite continente, axe, fusuri orare, meridiane şi cum, iarna nu-i ca vara şi vara ar putea să fie, care este, concursul se va încheia odată cu recoltarea leuşteanului, deci fără dată fixă, undeva prin toamnă? Când toţi participanţii au terminat să-şi pună în diverse recipiente leuşteanul, se sună trâmbiţa, chiar aici în subsolul acestui text. Până atunci, însă, participanţii, postează pe blogurile, paginile, dumnealor(facebook, twitter, trumblr, etc), pozele concurentului le...
citeşte mai mult...