Saltelele , martorii memoriei noastre
Locaţie: staţie de autobuz, Marghera, anul Domnului 2011
Personaje:
Alina- 20- 25 de ani, blondă până la cărare, cu unghii de acryl cu steluţe şi semilune, blugi sub buric, telefon roz cu moniţoi atârnând lateral
Personajul colectiv – toropit de căldură, ascultă fără să priceapă conversaţia Alinei
Eu- amestecată în personajul colectiv, ascult şi pricep conversaţia Alinei
- Eu eram, da’ ce? Credeai că e Amalia, ‘ai? Da’ ştiu că ai văzut numărul,că dacă voiam te sunam cu numero nascosto că nu-s proastă da’ vreau să-ţi fac confusione să te prind dacă ai vorbit cu vaca aia de Amalia… N-ai vorbit? Ei,dar come mai, măăă, mă iubeşti? Cât de tare mă iubeşti? … Păi, să mă iubeşti, măăă, că merit, dacă vrei să ştii, toţi se holbează la mine, uite-acu’ a trecut un ragazzo frumuşel cu maşina şi mi-a făcut din mână dacă vreau mă duc imediat cu el… să nu mă duc??? Nu mă duc da’ tu o mai suni pe Amalia? Dacă o prind pe curva aia, putana dracului, îi rup botul aşa să ştii! Auzi, da’ cum îi zic eu lu’ asta în italiană că am autobuz la fiecare jumate de oră? Am pulman solo mezz’ora? Va ben’ dai! Mai ai minute gratis? A, bine! Mă gândeam şi eu că poate ai vorbit cu Amalia şi le-ai finito că după aia şi cu mine ai finito subito, ai înţeles? …
Te-ai supărat? Hai, măi iepuraş că mai zic şi eu, nu te enerva! Când mă întorc de la babă îţi cumpăr nişte bere, să o găseşti rece la frigider! Ha! Ha! Ha! Daaa… berea rece şi … aia caldă, fierbinte…îhmmm… auzi, da’ ştii ce m-am gândit? De ziua ta îţi cumpăr o saltea de aia cu memorie, cine pune degetul pe ea rămâne amprentă în saltea, să vedem dacă mai are tupeu balabusta aia de Amalia să doarmă pe la tine că-i găsesc imediat amprenta lipită de saltea… ha! ha! hai că vine autobuzul, amore…ţuc-ţuc .., bacci-bacci, amore!
Personaje:
Alina- 20- 25 de ani, blondă până la cărare, cu unghii de acryl cu steluţe şi semilune, blugi sub buric, telefon roz cu moniţoi atârnând lateral
Personajul colectiv – toropit de căldură, ascultă fără să priceapă conversaţia Alinei
Eu- amestecată în personajul colectiv, ascult şi pricep conversaţia Alinei
- Eu eram, da’ ce? Credeai că e Amalia, ‘ai? Da’ ştiu că ai văzut numărul,că dacă voiam te sunam cu numero nascosto că nu-s proastă da’ vreau să-ţi fac confusione să te prind dacă ai vorbit cu vaca aia de Amalia… N-ai vorbit? Ei,dar come mai, măăă, mă iubeşti? Cât de tare mă iubeşti? … Păi, să mă iubeşti, măăă, că merit, dacă vrei să ştii, toţi se holbează la mine, uite-acu’ a trecut un ragazzo frumuşel cu maşina şi mi-a făcut din mână dacă vreau mă duc imediat cu el… să nu mă duc??? Nu mă duc da’ tu o mai suni pe Amalia? Dacă o prind pe curva aia, putana dracului, îi rup botul aşa să ştii! Auzi, da’ cum îi zic eu lu’ asta în italiană că am autobuz la fiecare jumate de oră? Am pulman solo mezz’ora? Va ben’ dai! Mai ai minute gratis? A, bine! Mă gândeam şi eu că poate ai vorbit cu Amalia şi le-ai finito că după aia şi cu mine ai finito subito, ai înţeles? …Te-ai supărat? Hai, măi iepuraş că mai zic şi eu, nu te enerva! Când mă întorc de la babă îţi cumpăr nişte bere, să o găseşti rece la frigider! Ha! Ha! Ha! Daaa… berea rece şi … aia caldă, fierbinte…îhmmm… auzi, da’ ştii ce m-am gândit? De ziua ta îţi cumpăr o saltea de aia cu memorie, cine pune degetul pe ea rămâne amprentă în saltea, să vedem dacă mai are tupeu balabusta aia de Amalia să doarmă pe la tine că-i găsesc imediat amprenta lipită de saltea… ha! ha! hai că vine autobuzul, amore…ţuc-ţuc .., bacci-bacci, amore!
ma daaaaaaaaai, invecce sa-si caute un italiano il tortureaza pe quello stronzo con Amalia? Astea-s picaturile de viata care-mi plac! Si alea de pe Fiumicino cand se pleaca spre Romania.
RăspundețiȘtergereCum e la voi, tot cald?
Amalia ... Alina, are dreptate Monica: la Venetia e prea cald :)
RăspundețiȘtergereMonica,
RăspundețiȘtergereBa s-a racorit binisor! Nu se stie daca n-o sa se sara peste luna august, se discuta inca:)) Unde iti umbla ochisorii? Te pierdusem din nou!
Costel,
Fetele cu personalitate se manifesta in orice conditii atmosferice:)! Si tu esti cam scump la vedere, cred ca o sa fac o condicuta cu varguta:))
Ochisorii inca mexicani, din toamna, la Roma, ca drumurile Alinei:))))
RăspundețiȘtergereAha, deci din toamna, continui tu cu episoadele Alinei?:))
RăspundețiȘtergereTrebuie si cineva sa vorbeasca mai tare în Italia ca prea susotesc toti pe-acolo!
RăspundețiȘtergere:)))) nu, ca m-am asigurat sa nu fie nicio Amalie prin veaţa lui:))) Si apoi ce ma fac fara
RăspundețiȘtergere"unghii de acryl cu steluţe şi semilune, blugi sub buric, telefon roz cu moniţoi atârnând lateral"
Dan, nu stiu cum se face ca numai in statia de autobuz se ia decizia asta cu vorbitul tare!
:)) Dane,
RăspundețiȘtergereUnde ai vazut tu italieni susotind? Daca vad unul promit sa-ncerc sa-l impaiez!
Monica,
Fii atenta ca Amaliile astea apar ca ciupercile dupa ploaie, daca nu ma crezi pe mine, intreab-o pe Alina:))
Vaaaaai, vai! Inca rad. Deci blonda natural, pana la radacini:)
RăspundețiȘtergereDa chiar proasta de tot nu-i daca neuronul ei a fost instare sa se gandeasca la salteaua cu memorie:)) (Stau si me intreb insa, ea si-ar lua una? )
Digodana,
RăspundețiȘtergereAi un naaas:))...
Cu salteaua am plusat eu, m-ai prins!Am facut-o pentru ca discutia alunecase spre diverse pozitii sexuale si n-aveam bulina rosie la indemana:))
No! Acum chiar sunt dezamagita :) Nu era decat o blonda obisnita...f...irar! :))
RăspundețiȘtergereChestia cu salteaua e geniala :) Felicitari :))
:) iertare! incerc cu instantaneele acestea sa adun material pentru eventuale viitoare texte... de aceea mai aduc cate un retus realitatii, pe ici pe colo!
RăspundețiȘtergeretocmai ma pregateam scaietino sa scriu ca-mi plac textele tale si cand colo ce vazui?! ca ma citisi inainte sa apuc sa spun eu “hop”; acu fie vorba intre noi musai sa fi trecut si eu pe la tine mai demult, nu mai stiu cand si de pe unde… dan…?! costel…?! (acu ajunsei de la grapheina)
RăspundețiȘtergereproaspata scriitura ai, ca un suc de protocale (natural evident)…. :)
draga mosule,
RăspundețiȘtergerenoroc cu scriitura ca altfel la capitolul prospetime incep sa fiu in plus cu minusurile:))
ma bucura sincer aprecierea ta, am bagat eu de seama ca nu esti nicicum un novice in ale scrisului, important e ca ne-am gasit si ca ne-om citi sanatosi si zambareti, nu-i asa?