Medalie cu aroma de crenvursti
M-am gândit că dacă l-aş fi lăsat să doarmă, ar fi putut să-şi înceapă viaţa socială cu mentalitate de învins, aşa că l-am rostogolit din poală, direct, sub privirile necruţătoare ale spectatorilor.
Concursul nu era complicat, trebuia să treci prin faţa juriului în pas alert şi cu nasul cât mai pe sus. Mie, în ultimul timp nu prea îmi stă nimic în sus dar Dodoşenia are mereu atitudine de paşă plictisit de adulaţia curtenilor aşa că, a executat proba fără măcar să bage de seamă că a executat-o.
Apoi, netam-nesam, juraţii l-au înhăţat, l-au pus pe masă şi au început să mi-l pipăie peste tot, inclusiv sub coadă, inclusiv în gură, unde au constatat că aşezarea dinţilor e conformă cu astrele pedigriului. Au urmat ceilalţi concurenţi, care mai mare, care mai mic, inclusiv madam cu câinii din cuşcă.
Cât am mai mâncat nişte gogoşi, cât ne-am mai uitat la diverse scheme de făcut pipi, hop, se anunţă în difuzoare că Dodofleaţă a trecut în semifinală.
Ete, pentru varianta asta nu eram pregătită, nici măcar cu o batistă.
Ne aşezam la start să refacem plimbarea cu nasul pe sus, alături de buldoaga care deşi nu avea atitudinea lui Dodo, mergea pe lângă stăpână-sa fără măcar să clipească.
Şi Dodofleţă a început bine, hotărât să le arate cum e pasul de paradă numai că, pe la jumătatea drumului, când am ajuns cot la cot cu buldoaga s-a oprit şi-a început să-şi mişte nasul în sensul acelor de ceasornic.
- Băi, Dodo suntem la un pas de podium, priveşte, te aşteaptă marele premiu, o pungă de cârnaţi şi medalia, am încercat să-i explic cum stă situaţia pe scurt dar el nimic. Cu botul înainte şi cu ochii boldiţi ţintă spre mâna fătucăi, a abandonat traseul oficial, tărăindu-mă până în dreptul adversarei, unde aveam să dezleg misterul comportamentului brusc anarhic şi contra constructiv.
Fătuca ţinea dosit în palmă un crenvurşti cu care ademenea buldoaga să meargă.
Măslina lui Dodo a detectat tărăşenia şi a fugit să-şi reclame partea lui de pradă, aliniindu-se rapid la cohorta concurenţei.
Mişcare care ar fi putut să-l coste locul întîi dacă nu aşa fi fost eu să fac contestaţie pentru practici incorecte şi doping neruşinat.
Juriul văzându-mă cum flutur din jalbă a înţeles că trebuie să fie imparţial, aşa că i-a dat oropsitului atât locul întîi cât şi crenvurştiul sechestrat.
Madam Concursionista a devenit verde pal la nominalizarile câştigătorilor, a luat punga cu cârnaţi de consolare, care semănau suspect de mult cu cei de la premiul întîi şi a plecat ofensată.
Noi am plecat cam obosiţi, dar deh! cine a zis că e simplu să încerci să fii vedetă. Chiar şi pentru o zi...
Concursul nu era complicat, trebuia să treci prin faţa juriului în pas alert şi cu nasul cât mai pe sus. Mie, în ultimul timp nu prea îmi stă nimic în sus dar Dodoşenia are mereu atitudine de paşă plictisit de adulaţia curtenilor aşa că, a executat proba fără măcar să bage de seamă că a executat-o.
Apoi, netam-nesam, juraţii l-au înhăţat, l-au pus pe masă şi au început să mi-l pipăie peste tot, inclusiv sub coadă, inclusiv în gură, unde au constatat că aşezarea dinţilor e conformă cu astrele pedigriului. Au urmat ceilalţi concurenţi, care mai mare, care mai mic, inclusiv madam cu câinii din cuşcă.
Cât am mai mâncat nişte gogoşi, cât ne-am mai uitat la diverse scheme de făcut pipi, hop, se anunţă în difuzoare că Dodofleaţă a trecut în semifinală.
Ete, pentru varianta asta nu eram pregătită, nici măcar cu o batistă.
Ne aşezam la start să refacem plimbarea cu nasul pe sus, alături de buldoaga care deşi nu avea atitudinea lui Dodo, mergea pe lângă stăpână-sa fără măcar să clipească.
Şi Dodofleţă a început bine, hotărât să le arate cum e pasul de paradă numai că, pe la jumătatea drumului, când am ajuns cot la cot cu buldoaga s-a oprit şi-a început să-şi mişte nasul în sensul acelor de ceasornic.
- Băi, Dodo suntem la un pas de podium, priveşte, te aşteaptă marele premiu, o pungă de cârnaţi şi medalia, am încercat să-i explic cum stă situaţia pe scurt dar el nimic. Cu botul înainte şi cu ochii boldiţi ţintă spre mâna fătucăi, a abandonat traseul oficial, tărăindu-mă până în dreptul adversarei, unde aveam să dezleg misterul comportamentului brusc anarhic şi contra constructiv.
Fătuca ţinea dosit în palmă un crenvurşti cu care ademenea buldoaga să meargă.
Măslina lui Dodo a detectat tărăşenia şi a fugit să-şi reclame partea lui de pradă, aliniindu-se rapid la cohorta concurenţei.
Mişcare care ar fi putut să-l coste locul întîi dacă nu aşa fi fost eu să fac contestaţie pentru practici incorecte şi doping neruşinat.
Juriul văzându-mă cum flutur din jalbă a înţeles că trebuie să fie imparţial, aşa că i-a dat oropsitului atât locul întîi cât şi crenvurştiul sechestrat.
Madam Concursionista a devenit verde pal la nominalizarile câştigătorilor, a luat punga cu cârnaţi de consolare, care semănau suspect de mult cu cei de la premiul întîi şi a plecat ofensată.
Noi am plecat cam obosiţi, dar deh! cine a zis că e simplu să încerci să fii vedetă. Chiar şi pentru o zi...
Pentru cei care nu ii cunosc pe membrii grupului organizat de căţei al familei Cirlan, am adunat textele despre ei într-o pagină.
Comentarii
Trimiteți un comentariu